Devenit unul dintre autorii vedetă ai publicului american în ultimul deceniu, George Saunders a primit și Man Booker Prize în 2017 pentru romanul Lincoln in the Bardo, în curs de traducere la editura Humanitas Fiction. Editura Black Button Books îi publică acest volum de proză scurtă, un volum bine primit de public și de critică și care merită citit pentru a te familiariza cu opera scriitorului american.
Trebuie spus că proza lui Saunders nu e o proză pe care să o citești repede și să te simți bine. Saunders e obsedat de limbaj și de realitatea pe care limbajul o poate arăta. Termeni birocratici, slangul corporatist sau politic devin cu totul altceva în prozele sale aparent SF. Se simte dincolo de realismul dur, fie el și științifico-fantastic, o atitudine cinică, satirică și deseori autoironică pe care nu ai cum să nu o resimți de-a lungul textului. Citiți proza despre închisoarea-laborator și veți vedea despre ce vorbesc. Saunders e un prozator care critică societatea contemporană, dar o face în stilul lui: colorat, macabru și tot timpul în subtext.
Prozele cele mai bune, probabil prima și ultima din volum, sunt cele în care vocea prozatorului sapă adânc în mintea personajelor sale în așa fel încât trecerea de la o voce interioară la alta se face aproape pe nevăzute. Aventura lui Alison și a lui Kyle, doi puști vecini, implicați într-o tentativă de răpire și viol, sau aventura unui veteran bolnav care încearcă să se sinucidă, însă gestul lui e anulat de visele de supererou ale unui băiețel, toate aceste povești sunt narate live prin ochii personajelor implicate. Vedem, auzim, simțim și judecăm cu mintea și vocea internă a personajelor, iar perspectiva sare de la personaj la personaj ca o fantomă curioasă care se întrupează rând pe rând și alternativ în toți oamenii prezenți într-un cadru.
Citiți-l pe Saunders. Se citește greu, se digeră și mai greu! Însă e posibil să avem în față unul dintre prozatorii aceia care reinventează ceea ce noi, cititorii obișnuiți, numim proză, iar criticii o numesc arta romanului.