Sincer, am fost surprins de volumul acesta. Mă așteptasem la un volum de proză scurtă destinat adulților. Am dat peste un roman sau o colecție de proze-amintiri despre copilărie. Cum nu credeam că CDPL o să scoată o carte pentru copii (deși autoarea a mai scris cărți pentru copii), bănuiesc că și alți cititori vor citi sau nu cartea plecând de la aceeași confuzie.
Povestiri de pe Calea Moșilor este un roman centrat în jurul copilăriei unei fetițe. Cu jocurile din jurul blocului bucureștean, cu micile certuri cu părinții, conflicte la școală, aventuri alături de colegi, dar și mici istorioare despre un comunism încă naiv perceput și cumva idilic. Adina Popescu scrie bine și micile capitole se adună repede, recreând atmosfera misterioasă și deseori tensionată din viața elevei Adina. Cum nu se scriu foarte multe cărți pentru copii, mă gândesc acum la începutul memoriilor lui Ștefan Agopian (Scriitor în comunism) sau la celebrul, deja, roman al lui T.O. Bobe – Cum mi-am petrecut vacanța de vară, acest volum mi-a amintit de romanele citite în copilărie și apărute la celebra editură Ion Creangă.
E o carte potrivită pentru tinerii cititori, dar și pentru adulții care și-au uitat anii copilăriei comuniste. Cred, totuși, că e o carte puțin cam lungă pentru cititorii ei ideali, iar vocea Adinei pare uneori să semene cu cea a unui adult, deși personajul are doar câțiva ani. Această ambiguitate a vocii (seriozitate și o maturitate nefirească în replici și în detaliile observate) îngreunează un pic lectura, ducând cititorul pe o pistă greșită.
